Lecția 3: Zilele săptămânii în germană

Bine ați venit la ALMANCAX FORUMS. PUTEȚI GĂSI TOATE INFORMAȚII CĂUTATE DESPRE GERMANIA ȘI LIMBA GERMANĂ ÎN FORUMURILE NOASTRE.

- 8 ianuarie 2006: 23:31
Lara
vizitator

ZILE DIN SĂPTĂMÂNĂ (VIZIONARE)

În aceste prime lecții, atât pentru familiarizarea cu cuvintele germane,
zile, deoarece nu necesită cunoștințe prealabile,
Vom vedea lunile, anotimpurile și numerele mai târziu.
Zilele sunt date mai jos în turcă și sunt scrise în germană și citite între paranteze.

Luni: Montag (mo: nta: g)

Marți: Dienstag (di: nsta: g)

Miercuri: Mittwoch (mitvoh)

Joi: Donnerstag (donersta: g)

Vineri: Freitag (frayta: g)

Sâmbătă: Samstag (samsta: g)

Duminică: Sonntag (zonta: g)

Notă: Semnul (:) indică faptul că litera care vine înainte va fi citită puțin mai mult.

Pentru a citi versiunea completă a acestei lecții ZILE GERMANE puteți face clic pe link.

Este o rușine să săruți piciorul unui om leneș care ți-a adus un dar valoros al unui sultan și să nu-l recunoști pe proprietarul darului; meditând și vorbind despre aparentul mün'im și uitând de Mün'im-i Hakikî este cu o mie de grade mai multă calamitate decât ea.
(Cuvinte)

- 28 decembrie 2006: 22:47
mister
Participant

Carry articolul despre Zile, îl puteți găsi în detaliu în Lecția 14 Sfaturi pentru articole

Super ya, nu m-am gândit niciodată că zilele sunt folosite cu unele articole .. deci, draga mea muncă, acest site este minunat! IMDATTTT…
- 14 februarie 2007: 07:45
figo57
Participant

Învățarea unei limbi este o chestiune de răbdare, prieteni... Munca noastră este grea, dar roadele vor fi dulci..
- 14 februarie 2007: 08:16
Eurovision
Participant

Pronunția zilelor germane se bazează pe civilizația babiloniană. Ei provin de la Soarele, Luna, Marte, Mercur, Jupiter, Venus și planetele Saturn pe care le văd ca fiind Dumnezeu.

Puteți găsi explicații detaliate și foarte bune aici:

https://de.wikipedia.org/wiki/Wochentag
- 14 februarie 2007: 09:54
figo57
Participant

Prieteni, cred că cuvântul „arbeiten” se pronunță ca „arbaytın”, este corect? Ceea ce mă întreb este cum se pronunță silaba „en” folosită în mijlocul cuvântului? De exemplu, cum se pronunță „wochentag”? Este „vohenta:g” sau „vohınta:g”?
- 14 februarie 2007: 10:42
Derwisch
Participant

Prieteni, cred că cuvântul „arbeiten” se pronunță ca „arbaytın”, este corect? Ceea ce mă întreb este cum se pronunță silaba „en” folosită în mijlocul cuvântului? De exemplu, cum se pronunță „wochentag”? Este „vohenta:g” sau „vohınta:g”?

hi,

Forma „vohınta:g” este mai potrivită. în prima silabă o citind lung; i totuși, nu este rostit exact și este înghițit; g ISE h Se pronunță foarte aproape de vocea lui...

vo'hnca un tron...

LG
Derwisch
- 14 februarie 2007: 11:01
Eurovision
Participant

Prieteni, cred că cuvântul „arbeiten” se pronunță ca „arbaytın”, este corect? Ceea ce mă întreb este cum se pronunță silaba „en” folosită în mijlocul cuvântului? De exemplu, cum se pronunță „wochentag”? Este „vohenta:g” sau „vohınta:g”?

Prieteni, cred că cuvântul „arbeiten” se pronunță ca „arbaytın”, este corect? Ceea ce mă întreb este cum se pronunță silaba „en” folosită în mijlocul cuvântului? De exemplu, cum se pronunță „wochentag”? Este „vohenta:g” sau „vohınta:g”?

hi,

Forma „vohınta:g” este mai potrivită. în prima silabă o citind lung; i totuși, nu este rostit exact și este înghițit; g ISE h Se pronunță foarte aproape de vocea lui...

vo'hnca un tron...

LG
Derwisch

hi,

Forma „vohınta:g” este mai potrivită. în prima silabă o citind lung; i totuși, nu este rostit exact și este înghițit; g ISE h Se pronunță foarte aproape de vocea lui...

vo'hnca un tron...

LG
Derwisch

Vocala o din cuvântul „Wochentag” este cu siguranță un „o” scurt...

Toate vocalele înainte de „ch” în germană sunt pronunțate scurt. Acht, ich, machen, kochen, Küche etc.

De aceea sunt două A-uri la începutul orașului Aachen, pentru ca acel sunet să sune mai lung...
- 14 februarie 2007: 11:48
Derwisch
Participant

De aceea sunt două A-uri la începutul orașului Aachen, pentru ca acel sunet să sune mai lung...

Tatsachlich...
- 14 februarie 2007: 12:07
Eurovision
Participant

De aceea sunt două A-uri la începutul orașului Aachen, pentru ca acel sunet să sune mai lung...

Tatsachcadavru…

Ja vollkommen und hundert pro… Auch das “ä” bei tatsächlich ist ein kurzes…
- 14 februarie 2007: 12:19
Derwisch
Participant

Ja vollkommen und hundert pro… Auch das “ä” bei tatsächlich ist ein kurzes…

alo

Danke für die Korrekturen…

LG
Derwisch
- 14 februarie 2007: 12:24
Eurovision
Participant

Bit cu bit, bit cu bit, gern geschehen

Ansonsten is hier aber wenig los, gell?
- 14 februarie 2007: 15:38
Derwisch
Participant

Bit cu bit, gern geschehen

Ansonsten is hier aber wenig los, gell?

hi,

You sind bestimmt aus Süden, Gell?

LG
- 14 februarie 2007: 19:03
Eurovision
Participant

eigentlich nicht
- 15 februarie 2007: 07:45
figo57
Participant

Vă mulțumesc foarte mult prieteni
- 15 februarie 2007: 11:45
resiproc
Participant

da, există, adăugați un s sau e la sfârșitul fiecărei zile
probă

Montags, dienstags etc. sau Montaj, diestage

Die kommende Montage werden Grauenhaft sein
Venind luni, va fi înfricoșător

Montags habe ich keine Lust zu arbeiten = Nu vreau să lucrez luni

Vreau să remediez această problemă:
Da, numele zilelor au plural, iar acesta este pluralul lui „der Tag”: „die Tage”.
Die kommenden alege Montage werden grauenhaft.
Luni viitoare va fi înfricoșător.
Deci, sufixul plural -e este adăugat la sfârșitul numelui în fiecare zi. Când se adaugă -s, de exemplu „montags”, acest cuvânt nu mai este un substantiv, deci se scrie cu litere mici și tipul cuvântului devine adverb de timp, adică Temporaladverb.
Montags habe ich keine Lust zu arbeiten = Dragul meu nu vrea să lucreze luni.
Deci: Montaj: luni
montags: luni
Totuși, „luni” în turcă poate fi forma i.n. a substantivului luni: îmi plac lunile.
- 15 februarie 2007: 12:07
Eurovision
Participant

Ieri am spus că toate vocalele dinaintea „ch” în germană se pronunță scurte… Dar astăzi am primit un avertisment de la un coleg de-al meu. În formele Präteritum ale unor verbe, vocalele din fața ch se pronunță lung.

ex
brechen (a rupe/despica) „e” scurt > dar Präteritum = brach „a” lung
stechen (a înțepa/a introduce) „e” scurt > dar Präteritum = stach „a” lung