Diferențele dintre alfabetul german și alfabetul turc

În acest articol, pornind de la originile istorice ale ambelor alfabete, ne vom concentra pe numărul de litere folosite, valorile sonore ale literelor, literele speciale și asemănările și diferențele din alfabet.

Intrare

Originea alfabetului, evoluția istorică a scrisului și structura limbii modelează alfabetul unei limbi. Turca și germana sunt două limbi care diferă în ceea ce privește originile și alfabetele folosite, iar înțelegerea acestor diferențe joacă un rol important în învățarea limbilor.



Originea istorică a alfabetului

  • Alfabetul turcesc: Alfabetul turc a fost adoptat ca alfabet bazat pe alfabetul latin în 1928. Această schimbare a avut loc sub conducerea lui Mustafa Kemal Atatürk, fondatorul Republicii Turcia. Acest alfabet a înlocuit alfabetul arab folosit anterior.
  • Alfabetul german: Alfabetul german se bazează pe alfabetul latin și este folosit încă din Evul Mediu. Alfabetul german conține câteva caractere speciale în plus față de alfabetul latin de bază.

Numerele și structurile literelor

  • Alfabetul turcesc: Alfabetul turc este format din 29 de litere. Aceste litere conțin literele alfabetului latin de la A la Z și includ trei litere suplimentare Ğ, İ și Ş.
  • Alfabetul german: Alfabetul german, pe lângă cele 26 de litere ale alfabetului latin de bază, conține trei vocale speciale, Ä, Ö și Ü, și o consoană specială, ß (Eszett sau scharfes S), făcându-l în total 30 de litere.

Valorile sonore ale literelor

  • Vocale și consoane: În ambele limbi, vocalele (vocale) și consoanele (consoanele) formează fonemele de bază. Cu toate acestea, valorile sonore ale unor litere diferă între două limbi.
  • Sunete speciale: Literele precum vocalele speciale (Ä, Ö, Ü) în germană și G moale (Ğ) în turcă sunt caracteristicile unice ale sunetului ambelor limbi.

Reguli de ortografie și diferențe de ortografie

  • Capitalizare: În timp ce substantivele și substantivele încep cu o literă mare în germană, în turcă această regulă se aplică numai începuturilor de propoziție și numelor proprii.
  • Norme de ortografie: În timp ce ortografia în turcă este în general apropiată de pronunție, în germană pronunția unor litere poate diferi de ortografie.

asemănări

  • Ambele limbi se bazează pe alfabetul latin.
  • Seturile de litere de bază (A-Z) sunt în mare măsură similare.

CEmONC

Studiul comparativ al alfabetului german și turc este un pas important în învățarea limbilor străine. Pe lângă faptul că oferă o înțelegere mai largă a domeniului lingvisticii, această revizuire dezvăluie, de asemenea, conexiunile culturale și istorice dintre cele două limbi.

Dezvoltarea istorică a alfabetului german are o istorie bogată, reflectând evoluția alfabetului latin și caracteristicile limbilor germanice. Această istorie joacă un rol important în înțelegerea formei actuale a limbii și a grafiei germane.

Acest articol rezumă caracteristicile de bază ale ambelor alfabete și își propune să fie un ghid util pentru cursanții de limbi străine. Învățarea alfabetului ambelor limbi în profunzime va contribui la dezvoltarea abilităților lingvistice.



S-ar putea să vă placă și acestea
cometariu